Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 31-Jul-2009

Manastirea Slatina este ctitoria si necropola voievodului Alexandru Lapusneanu, sfiintita la 14 octombrie 1558, dupa cum scrie cronicarul Grigore Ureche. Numele vine de la izvorul sarat din apropiere.
Zidurile de incinta, turnurile, chiliile si casa domneasca s-au zidit intre 1561-1582 de mesteri adusi din Bistrita.
Manastirea a fost inzestrata cu sate bogate si munti impaduriti, care-i aduceau un venit important. Ctitorul a infiintat aici o scoala de mizica si o biblioteca. Bogatiile acestei manastiri au fost insa mult ravnite de domnii care i-au succedat lui Lapusneanu. Despot, dusman al domnului, a topit toata argintaria ce fusese facuta de un mester clujean. Staretul Iacov, fostul sfetnic al lui Lapusneanu, a fost ingropat de viu de Ion Voda cel Cumplit, pentru ca s-a opus la luarea tezaurului manastirii.
In vremea lui Vasile Lupu se restaureaza monumentul, construindu-se si un rand nou de chilii, asa cum reiese dintr-un document din anul 1641.
Razboiul lui Sobieski din 1691, ca si numeroasele razboaie ruso-turce din secolul al XVIII-lea, pustiesc manastirea. Cea mai mare distrugere au produs-o insa Eteristii, cand urmariti de turci, s-au refugiat aici.
Refacerile au inceput in 1823 si au durat pana in 1828. S-a desfiintat zidul dintre naos si pronaos, s-a repictat biserica si s-au pus acoperisuri noi de tabla si coloane masive de stejar arhondaricului de langa poarta. Tot atunci s-au modificat pivnitele de sub casa domneasca si s-a adaugat o noua constructie cu foisor, deasupra garliciului, pe latura de sud.
Intre 1829-1834, arhimandritul Filaret Apamias Beldiman a reconstruit in intregime paraclisul de deasupra intrarii principale in manastire, modificand si gangul portii, transformand astfel total aspectul turnului de la intrare.
Alte renovari s-au mai facut intre anii 1960-1961 si 1968-1973, cand s-au restaurat chiliile, turnul portii si turnul-clopotnita.
Biserica de plan dreptunghiular, nu prezinta la exterior abside laterale, ele fiind sapate doar in grosimea zidului naosului.(v. biserica "Schimbarea la Fata")
Cea de a doua cladire impunatoare cu aspectul unei case taranesti, este vechea trapeza, care a suferit multe modificari.(v. Trapeza)
Intre aceasta cladire si biserica se afla o fantana arteziana costruita de ctitor.
Incinta manastirii Slatina, este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 - 7 m si groase de 1,50 - 1,80 m.(v. zid de incinta)
La colturile incintei manastirii, se inalta cate un turn.(v. turnuri)
Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi" se afla situat in turnul de sud-vest, la primul etaj.(v. paraclisul Sf. Trei Ierarhi)
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)      

CarDavid / 23-Apr-2009

    Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561, 1564-1568) ctitoreşte mănăstirea Slatina, ce urma să devină necropola familiei, cu meşteri pietrari bistriţeni. Construcţia îmbină elemente de arhitectură medievală tradiţională cu elemente ale timpului nou, constituind cea mai importantă operă de arhitectură moldovenească de la mijlocul secolului XVI şi o preţioasă verigă de legătură între construcţiile lui Ştefan cel Mare şi cele ale Movileştilor, dintre care cea mai importantă este Mănăstirea Suceviţa. Pardoseala bisericii,  cele cinci pietre de mormânt, nişele care le adăpostesc şi ornamentele sculptate ale încăperilor sunt construite din marmură de diferite culori şi aspecte, adusă probabil din preajma Haţegului.

    Fîntâna poligonală din lespezi de marmură, una dintre ele împodobită cu un basorelief reprezentând un cap de Gorgonă şi cu pisania susţinută de doi lei, cu stema Moldovei aduce o notă de renaştere italiană cu totul nouă în arhitectura moldovenească.

    În turnul dinspre sud-vest, format dintr-un naos şi o mică absidă, se află o uşă cu chenar din piatră la care se pot distinge elemente decorative ale stilului Renaşterii, în timp ce turnul dinspre nord-vest destinat clopotniţei, are ferestre mari cu ancadramente gotice. 

   Casa domnească de la Slatina este construită după un plan simetric, care reprezintă o noutate faţă de construcţiile medievale, cu o  faţadă impunătoare, lungă de 40 m, cu portal şi ferestre cu ornamentaţii tipice pentru Renaştere, deschisă la exterior printr-o grădină.